Newsroom

Klarmedia – TV Index Prezidențiale 2025

Vizibilitatea candidaților în prima săptămână de campanie electorală

București, 17 aprilie 2025 – Klarmedia prezintă un research care monitorizează și analizează vizibilitatea candidaților la alegerile prezidențiale în spațiul televizat în prima săptămână de campanie electorală, acoperind perioada 4–13 aprilie 2025.

Analiza Klarmedia – TV Index Prezidențiale 2025 a fost realizată pe baza conținutului difuzat de posturile TV naționale, fiind incluse în top canalele care au difuzat un volum semnificativ de materiale despre candidați. Studiul reflectă volumul total al materialelor, fără a distinge între tonul pozitiv, negativ sau neutru al aparițiilor.

În perioada 4-13 aprilie, candidatul cu cea mai mare vizibilitate la posturile de televiziune a fost Nicușor Dan, cu un total de 1.723 de materiale în care a fost menționat. Acesta este urmat de Victor Ponta, care a apărut în 1.348 de materiale, Elena Lasconi cu 1.198 de mențiuni, Crin Antonescu cu 1.023 și George Simion, prezent în 958 de materiale. La polul opus, cu cea mai redusă vizibilitate în media TV, se află candidații Sebastian Constantin Popescu, Silviu Predoiu și John Ion Banu, care au fost menționați în cele mai puține materiale în perioada monitorizată.

Topul vizibilității candidatilor la posturile TV:

1. Nicușor Dan – 1.723 materiale

2. Victor Ponta – 1.348 materiale

3. Elena Lasconi – 1.198 materiale

4. Crin Antonescu – 1.023 materiale

5. George Simion – 958 materiale

Cele mai active posturi TV în ceea ce privește difuzarea de materiale despre candidații la alegerile prezidențiale au fost Realitatea Plus și Antena 3 CNN, cele două având un număr foarte apropiat de mențiuni, urmate de România TV, B1 și Digi24, care completează topul canalelor cu cea mai intensă acoperire mediatică a candidaților la alegerile prezidențiale în prima săptămână.

Cele mai multe materiale despre candidații la alegerile prezidențiale au fost generate de:

1. Realitatea Plus

2. Antena 3 CNN

3. Romania TV

4. B1

5. Digi24

Canalele TV cele mai active:

Cele mai multe materiale despre candidații la alegerile prezidențiale au fost generate de:

1. Realitatea Plus

2. Antena 3 CNN

3. Romania TV

4. B1

5. Digi24

Cele mai active posturi TV în ceea ce privește difuzarea de materiale despre candidații la alegerile prezidențiale au fost Realitatea Plus și Antena 3 CNN, cele două având un număr foarte apropiat de mențiuni, urmate de România TV, B1 și Digi24, care completează topul canalelor cu cea mai intensă acoperire mediatică a candidaților la alegerile prezidențiale în prima săptămână.

Mesaje cheie si teme dominante:

Topul vizibilității TV in analiza Klarmedia – TV Index Prezidențiale 2025 este condus de Nicușor Dan, candidatul care a înregistrat cel mai mare număr de apariții în studiul Klarmedia – TV Index Prezidențiale 2025. Cele mai multe mențiuni au fost înregistrate la posturile Realitatea Plus, Antena 3 CNN, România TV și Digi24.

În spațiul TV, Nicușor Dan este prezentat ca un candidat pro-european și anti-sistem, însă se întâmplă frecvent ca imaginea sa să fie asociată cu problemele de mediu din București, cu situația comunităților vulnerabile, cu starea parcurilor sau cu criza căldurii și a apei calde in anumite zone ale Capitalei. Mesajele sale centrale vizează reforma și eficientizarea administrației, transparența în finanțare, precum și poziționarea ca independent în afara structurilor tradiționale de putere. De asemenea, sunt aduse în atenția publicului și controverse privind relațiile sale cu afaceriști influenți, ale căror legături geopolitice rămân dificil de clarificat. În planul politicii externe, Nicușor Dan pledează pentru menținerea fermă a României în Uniunea Europeană și NATO, exprimându-și opoziția față de politicile suveraniste, considerate de el ca fiind o amenințare la adresa stabilității țării.

Victor Ponta se află pe poziția a doua în analiza Klarmedia – TV Index Prezidențiale 2025, cu un număr important de mențiuni în perioada analizată. Cele mai frecvente apariții au fost înregistrate la Realitatea Plus, România TV, Antena 3 CNN și B1 TV.

În spațiul televizat, Victor Ponta se conturează ca un candidat care promovează o viziune pragmatică asupra patriotismului, prin mesajul central „România pe primul loc”. Se poziționează ca apărător al intereselor naționale, dar susține totodată o politică de vecinătate responsabilă, cu accent pe echilibru în relațiile regionale. Discursul său include referințe constante la lupta anti-corupție și la necesitatea unei justiții funcționale, încercând să se diferențieze printr-o retorică axată pe responsabilitate și eficiență. În același timp, apar în spațiul media și controverse legate de anumite legături sau decizii din trecut, care continuă să fie parte din percepția publică asupra candidaturii sale.

Elena Lasconi ocupă locul al treilea în topul vizibilității TV al candidaților la alegerile prezidențiale, cu cele mai multe mențiuni înregistrate la Antena 3 CNN, Realitatea Plus, România TV și Digi24.

Temele dominante care definesc prezența sa mediatică includ lupta internă din USR, dar și critici directe la adresa lui Nicușor Dan, care ating inclusiv aspecte din viața personală și relațiile de familie. Lasconi se poziționează ca o candidată determinată, insistând public asupra refuzului de a se retrage din cursa electorală. Mesajele sale sunt marcate de perseverență și reziliență, reafirmând constant că „nu va preda armele” și că „va lupta până la capăt”. De asemenea, în discursul său apare frecvent critica sondajelor de opinie, pe care le consideră manipulatoare și utilizate ca instrumente pentru a-i submina legitimitatea și șansele în competiție.

Crin Antonescu se află pe locul patru în analiza Klarmedia – TV Index Prezidențiale 2025, cu cele mai multe mențiuni înregistrate la Antena 3 CNN, Realitatea Plus, România TV și B1 TV.

Discursul său este conturat ca fiind unul responsabil, orientat spre conciliere și unitate, cu un accent puternic pe integritatea statului de drept, reforma justiției și colaborarea solidă cu partenerii occidentali, în special Uniunea Europeană și NATO. Mesajul său politic se axează pe stabilitate, apărarea instituțiilor statului, combaterea corupției, creșterea încrederii cetățenilor în instituții și dezvoltare economică prin atragerea fondurilor europene, pledând totodată pentru menținerea cotei unice de impozitare. Crin Antonescu propune imaginea unui președinte-cetățean, care „ascultă și unește” și care poate mobiliza eficient resursele naționale. Deși discursul său general este moderat și echilibrat, se remarcă și atacuri ferme și uneori tăioase la adresa adversarilor politici, pe care îi acuză de oportunism, lipsă de loialitate și trădare față de electorat. Consolidarea relațiilor externe, reconcilierea națională și lupta împotriva corupției se numără printre mesajele-cheie care i-au conturat profilul mediatic în această etapă a campaniei.

George Simion ocupă poziția a cincea în topul vizibilității TV, cu cele mai multe mențiuni înregistrate la Realitatea Plus, România TV și Antena 3 CNN.

Simion se poziționează ca lider al curentului suveranist din România, promovând un discurs puternic anti-sistem, centrat pe independență națională, valori tradiționale și respingerea influențelor externe, pe care le consideră distructive pentru identitatea și suveranitatea țării. Campania sa este marcată de conflicte interne în AUR, acuzații din partea presei și controverse privind finanțarea și promovarea online. Mesajele sale insistă asupra ideii că România trebuie să își recupereze suveranitatea, criticând implicarea excesivă a unor structuri străine în deciziile politice interne. George Simion susține că actuala clasă politică este coruptă și manipulează voința poporului, iar instituțiile sunt instrumente ale unui sistem care trădează interesele naționale. Pe plan economic, promovează o viziune naționalistă, pledând pentru răscumpărarea resurselor strategice, oferind exemplul unei companii din sectorul de energie, despre care afirmă că trebuie readusă în posesia românilor. De asemenea, exprimă rezerve față de actualele relații ale României în cadrul UE și NATO, sugerând că românii sunt tratați ca parteneri de rang secund.

Lavinia Șandru se remarcă printr-o prezență TV concentrată în special la Antena 3 CNN, fiind postul care a generat cele mai multe mențiuni în perioada analizată.

În intervențiile sale, Lavinia Șandru se poziționează ca un candidat axat pe corectitudine și apropiere față de cetățeni, punând accent pe combaterea abuzurilor și pe susținerea interesului cetățeanului simplu. Temele dominante din discursul său includ siguranța și securitatea alimentară, dar și critica sistemului de pensii speciale, pe care îl consideră inechitabil și abuziv.

Daniel Funeriu ocupă locul șapte în topul vizibilității TV în perioada analizată, fiind prezent în spațiul mediatic ca un candidat independent cu profil intelectual și tehnocrat.

Se poziționează ca un reformist în domeniul educației, cu un discurs construit în jurul transparenței, justiției drepte și integrității în procesul electoral. Mesajul său central este legat de explicarea clară a evenimentului excepțional privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, temă pe care o abordează în paralel cu critici privind disfuncționalitățile sistemului judiciar. Pe plan educațional, promovează inițiative concrete precum eliminarea cursurilor în trei schimburi și introducerea educației nutriționale în școli. Temele care conturează prezența sa publică includ educația, justiția, integritatea și reforma clasei politice, cu mesaje clare și ferme împotriva corupției și a „găștilor” politice.

Cristian Terheș se află pe poziția a opta în topul vizibilității TV, cu cele mai multe mențiuni înregistrate la Antena 3 CNN, Digi24 și TVR1.

Se poziționează ca un candidat suveranist, conservator și reformator, care susține cu fermitate protejarea identității naționale, valori tradiționale, transparența în politică și corectitudinea procesului electoral. Este critic față de alți candidați din zona suveranistă, pe care îi consideră inconsecvenți și lipsiți de caracter solid. Cristian Terheș a contestat anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, semnalând vulnerabilități ale procesului electoral și cerând remedierea abuzurilor din administrația electorală, precum și transparență deplină în organizarea alegerilor.

John Ion Banu Muscel ocupă poziția a noua în topul vizibilității media, cu cele mai multe mențiuni la posturile Antena 3 CNN, Digi 24 și TVR Info.

Candidatul se remarcă printr-un discurs ferm pe teme precum securitatea internă, pedeapsa capitală și dreptul la port armă. Banu Muscel susține reintroducerea pedepsei cu moartea ca o măsură de descurajare a criminalității și ca un mijloc de protejare a siguranței publice. Acesta folosește identitatea sa dublă, româno-americană, pentru a- și legitima parcursul si pozițiile politice.

Silviu Predoiu ocupă locul 10 în topul vizibilității media, având cele mai multe mențiuni pe postul Antena 3 CNN.

Candidatul pune un accent deosebit pe experiența sa în domeniul serviciilor și securității naționale, subliniind implicarea sa civică și distanțându-se de statutul de „politician”. Predoiu susține transparența serviciilor secrete, promovând un echilibru și neutralitate în politica externă. Mesajele sale se concentrează pe teme de securitate și relații externe, iar el se prezintă ca o alternativă „profesională” la clasa politică actuală.

Sebastian Constantin Popescu se află pe ultima poziție în topul vizibilității media, fără ca vreun post TV să se distingă printr-un număr semnificativ de mențiuni.

Mesajele sale se concentrează pe justiție, iar candidatul se prezintă ca o alternativă pentru electoratul preocupat de problemele legate de justiție și nedreptăți.

Despre analiză:

Analiza a fost realizată de Klarmedia – tool inovativ de monitorizare și analiză media dezvoltat de MSG Factory SRL  și apreciat de profesioniștii în domeniul comunicării. Klarmedia combină monitorizarea automată cu analiza realizată de experți, procesarea datelor bazându-se pe tehnologii avansate de Machine Learning și Inteligență Artificială, asigurând un nivel ridicat de precizie, relevanță și valoare analitică în interpretarea conținutului media.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *